MAI AM UN SINGUR DOR Mai am un singur dor: În linistea serii Sa ma lasati sa mor La marginea marii; Sa-mi fie somnul lin Si codrul aproape, Pe-ntinsele ape Sa am un cer senin. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiti un pat Din tinere ramuri. Si nime-n urma mea Nu-mi plânga la crestet, Doar toamna glas sa dea Frunzisului vested. Pe când cu zgomot cad Izvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad. Patrunza talanga Al serii rece vânt, Deasupra-mi teiul sfânt Sa-si scuture creanga.Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce rasar Din umbra de cetini, Fiindu-mi prieteni, O sa-mi zâmbeasca iar. Va geme de patemi Al marii aspru cânt... Ci eu voi fi pamânt În singuratate-mi. 

Somnoroase păsărele... Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele - Noapte bună! Doar izvoarele suspină, Pe când codrul negru tace; Dorm şi florile-n grădină - Dormi în pace! Trece lebăda pe ape Între trestii să se culce - Fie-ţi îngerii aproape, Somnul dulce! Peste-a nopţii feerie Se ridică mândra lună, Totu-i vis şi armonie - Noapte bună!