In tarile romane iluminismul se manifesta cu intarziere datorita dominatiei straine si feudalismului autohton. E de provenienta franceza. Se manifesta original in urmatoarele aspecte: 1) Are caracter militant, social si national, fiind atasat de valorile nationale si chiar locale 2) Nu este reformist, are caracter moderat 3) Culturalizarea este foarte puternica Se manifesta mai puternic in Transilvania intre 1750-1850, deoarece burghezia era mai dezvoltata in Transilvania si era legata de interesele nationale. Burghezia era nemultumita de lipsa de drepturi sociale si politice ale poporului roman,aspect care duce din 1437, cand se semnase „ unio trium notionum", act care excludea participarea romanilor de la viata social-politica. Si-a gasit expresia cea mai fidela in Scoala Ardeleana care a reprezentat prima scoala de patriotism exemplar a romanilor din Transilvania.Numele de scoala face referire la sensul de organizare. Programul politic al Scolii Ardelene e prezentat in memoriul din 1791 intitulat „Suplex Libellus Valachhorum Transilvanie" trimis imparatului Leopod al II-lea prin care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte. Deci, in primul rand Scoala Ardeleana a fost o miscare de eliberare sociala si nationala. A fost si o miscare culturala care a stimulat: 1) Studiul istoriei si al limbii romane 2) Dezvoltarea stiintelor naturale si a invatamantului Reprezentantii Scolii Ardelene au actionat in doua directii: 1) Cu un pronuntat caracter iluminist,asa numita directie obsteasca care urmarea emanciparea maselor populare prin cultura,mai ales a taranilor. In acest sens s-au infiintat aproximativ 300 de scoli in limba romana, Gheorghe Sincai fiind initiator si director. s-au scris abecedare, aritmetica, calendare satesti, manuale de economie practica. 2) Directia erudita a constat in publicarea de lucrari de istorie si filologie Lucrarile filologice Samuil Micu si Gheorghe Sincai au scris Elementa linguae daco-romane sine valachicae. Petru Maior scrie lucrarea Dizertatie pentru inceputul limbii romane. Samuil Micu,Petru Maior si altii scriu Lexiconul de la Buda (primul dictionar etimologic < origine > al limbii romane. In studiile de istorie se acorda interes procesului de formare a poporului roman si a limbii romane. Reprezentantii scolii au adus argumente: - Istorice - Filologice si demografice privind originea latina a limbii si poporului roman Continuitatea si unitatea sa etnica Studiile lingvistice isi propuneau sa demonstreze originea latina a limbii punandu-se urmatoarele probleme: 1) Inlocuirea alfabetului chirilic (slav) cu cel latin 2) Ortografie etimologica 3) Purificarea lexicului de toate elementele straine limbii latine 4) Imbogatirea vocabularului prin neologisme din limbile romanice. Aveau idei exagerate precum eliminarea cuvintelor nelatine din limba sau in lucrarile de sitorie apareau idei ca originea pur romana a poporului roman Acest fenoment s-a numit purismul in limba si a plecat de la ideea ca romanii ii distrusesera pe daci complet, iar limba colonistilor (latina) s-a pastrat in forma cea mai pura. Mai tarziu Hasdeu va combate teza examinarii dacilor in articolul „Perit-au dacii". Reprezentantii scolii au fost istorici, filozofi,carturari, astfel ca ei prelungesc umanismul cronicarilor in atmosfera innoitoare a iluminismului. In Tara Romaneasca si Moldova,iluminismul are alte particularitati.din punct de vedere politic avusese loc revolutia lui Tudor Vladimirescu.